Black as night, sweet as sin

...that's how i take my coffee

Doua zile jumate... Atat mi-a luat sa termin "Harry Potter and the Deathly Hallows". Ce pot sa spun? Bine ca s-a terminat! :p Se putea si fara epilog. Sau fara prima jumatate din carte... Dar sa nu fiu prea rau - chiar imi place sa citesc "Harry Potter". Si am descoperit ca cel mai bun mod de a citi e sa asculti intre timp muzica random, asa cum vine ea de pe ceva radio pe net sau pe shuffle-ul de iPod (desi e mai bine sa fie muzica necunoscuta). Anyway, highlights-urile au fost:

--- capitolul "The Silver Doe": Concert pentru 2 piane de Arthur Bliss, apoi Cvartetul de coarte in sol minor de Edvard Grieg ;

--- capitolul "The Forest Again": Concertino pentru horn de Weber;

--- capitolul "King's Cross": Cei sapte magnifici de Elmer Bernstein;

(toate de pe radioioclassical)

--- au mai intrat in mix: Rolling Stones, White Stripes si cealalta formatie cu care isi pierde timpu' Jack White, Velvet Revolver, Yardbirds, L7, Buddy Holly, Dropkick Murphys, Lynyrd Skynyrd, Grateful Dead, plus formatii de care nici nu am auzit si nici n-o sa mai aud si chiar daca o sa mai aud, n-o sa-mi amintesc de ele :p



Si acum ca am gatat cu HP, m-am gandit sa schimb registrul (cat timp mai am chef de citit), dar nu prea mult: Neil Gaiman - "Anansi Boys". Si fiindca numai primul capitol a avut mai multa comedie decat cele 36+1 capitole din HP-DH (suna ca un printer) si primele 75 de pagini (so far...) promit si o aventura a la Lovecraft (poate mai optimista), nu am altceva de facut decat sa ma las pe spate si sa astept week-end-ul sa treaca, pagina dupa pagina.