Pépé le Moko (Franța, 1937)

Pépé le Moko

(Franța, 1937)

Regia: Julien Duvivier

Cu: Jean Gabin, (Fernand) Charpin, Gilbert Gil, Mireille Balin.

Rating: 4/5

Nordul Africii, un expatriat șarmant, o mare putere occidentală cu pretenții teritoriale, un om care trebuie prins cu orice preț, o poveste de dragoste în care Paris-ul joacă un rol important... Nu, nu este ”Casablanca”, ci acest film franțuzesc, ”Pépé le Moko”, care anticipează - în câte moduri, oare! - apariția filmului noir în Hollywood-ul anilor '40. Aici, Jean Gabin este personajul titular, un escroc foarte important, care se ascunde de poliție în labirintul reprezentat de Casbah-ul algerian. Un inspector băștinaș șmecher, Slimane (Lucas Gridoux) va folosi dragostea lui Pépé pentru o femeie pentru a-l ademeni în afara Casbah-ului și a-l aresta în final.

Din prima,ceea ce impresionează la acest film este lipsa unei delimitări morale clare între personaje. Între hoți există onoare, dar sunt și mulți trădători și informatori; Slimane este slujitorul legii, dar pare uneori mult mai sinistru și mai manipulator decât Pépé, însă are respectul acestuia; țiganca pe care Pépé o favorizează în Casbah pare o femeie ușoară, dar îi este fidelă; în schimb, cealaltă femeie, venită cu prietenii bogați din Europa, se dovedește a fi o femeie întreținută, cu origini la fel de modeste ca ale lui Pépé.

Filmul se străduie să facă un portret  realist al orașului, în limita în care filmările în platou și cenzura vremii o permitea. Mizeria cartierului arab din Alger, aglomerația de oameni fără speranță, prostituate, opiomani, dar și petrecerile dezlănțuite ale acestora... Casbah-ul este locul unde infractorii și ex-patriații lumii se duc pentru a scăpa de persecuție, dar este la fel de eficient ca oricare închisoare. Monumentală secvența finală, în care Pépé coboară înspre mare, văzut din spate și cu schimbarea repetată a decorului, într-o perspectivă forțată... Această secvență exprimă dorința de libertate a eroului, ideal intangibil.

Eroul romantic, tragic pe care Gabin îl creează în această peliculă este anti-eroul tipic, care câștigă simpatie prin șarmul și principiile la care aderă, dar - mai mult decât atât - este un instantaneu al omului vremii sale, acel sfârșit tensionat al anilor '30, care anunța frământările ce aveau să schimbe harta lumii, balanța între puterile universale și chiar simplele relații dintre oameni.