Temple Grandin (SUA, 2010)

Temple Grandin

(SUA, 2010)

Regia: Mick Jackson

Cu: Claire Danes, Julia Ormond, David Strathairn, Catherine O'Hara

Rating: 2.5/5

Multiplu premiat la gala de decernare a premiilor Emmy din acest an, ”Temple Grandin” este bazat pe povestea adevărată a unei bolnave de autism (de fapt, sindrom Asperger), care a depășit dificultățile bolii și a reușit să absolve un liceu și un colegiu, pentru ca apoi să revoluționeze modul în care vitele sunt „procesate” în abatoarele americane. Filmul suferă de aceleași păcate ale filmelor de televiziune despre care am mai vorbit (bazat pe „întâmplări adevărate”, exces de sentimentalism/morală, interpretări grandioase etc.), însă parcă este mai ușor de înghițit decât altele. Păcat doar că, în afară de câteva secvențe fascinante din punct de vedere vizual în care ni se arată cum funcționează creierul lui Temple, realizatorii nu își permit mai multă inventivitate artistică.

Punctul forte al filmului, ca în toate cazurile similare, este calitatea interpretărilor. Claire Danes face un portret credibil al unei persoane cu Asperger și nu exagerează deloc pe cât ar putea. Julia Ormond (mama lui Temple) și Catherine O'Hara (mătușa) sunt foarte bine distribuite și oferă perspectiva părinților și familiei celor afectați de autism. Cel mai bun actor din distribuție, într-un rol mic (dar premiat), este David Strathairn. El pare să știe că nu trebuie să ridici vocea și să gesitculezi amplu ca să creezi un personaj pătrunzător, iar scenele lui sunt cele mai interesante, chiar dacă Danes sau Ormond îi dau replica ușor mai teatral.