Der Räuber (Germania/Austria, 2010)

Der Räuber

(Germania/Austria, 2010)

Regia: Benjamin Heisenberg

Cu: Andreas Lust, Franziska Weisz, Florian Wotruba

Rating: 4/5

Unul dintre, se pare, puținele filme bune care au fost în competiție anul acesta la Berlin (unde nu a luat nimic) este și unul dintre cele mai bune filme ale anului. ”Der Räuber” este bazat pe povestea adevărată a lui Johann Rettenberger (Andreas Lust). Filmul începe cu acesta la închisoare, unde a fost condamnat pentru jaful (sau tentativa de jaf) unei bănci. Odată eliberat, el își petrece timpul fugind și antrenându-se pentru maratonului Vienei și, din când în când, jefuind câte o bancă sau „împrumutând” câte o mașină. Rutina sa este întreruptă doar de ofițerul de eliberare condiționată și de Erika (Franziska Weisz), o tânără pe care o cunoștea de dinainte și cu care se combină destul de repede.

Este evident că Johann nu dorește să își strice rutina pentru nimic în lume. De aceea rezistă, inițial, avansurilor Erikăi. Mai puțin evident este ce îl împinge să comită jafurile. De-abia pe la jumătatea filmului aflăm că mașinile pe care le fură le abandonează imediat în pădure, iar banii îi strânge în pungi pe care le ține sub pat și pare să nu le folosească. Se pare că nici nu are nevoie de bani, pentru că reușește să câștige cel puțin două maratoane și dobândește rapid o faimă. Așa că toate ilegalitățile par a fi un mod de a-și întreține antrenamentul (Johann își înregistrează pulsul pe parcursul întregii zile).

Personajul nostru nu tolerează intruziunile prelungite în ordinea pe care și-a impus-o vieții sale. Așa că, în momentul în care ofițerul de eliberare condiționată devine prea insistent, Johann își pierde cumpătul și îl ucide. Este prins și arestat la scurt timp, dar la și mai scurt timp evadează, cum altfel decât în fugă... Ultimul act al filmului prezintă fuga acestuia, prin oraș, apoi prin pădure și pe autostradă. Este rănit de un bătrân a cărui mașină o fură și sfârșește pe marginea autostrăzii, într-un final care aduce ușor cu cel din ”The Asphalt Jungle”. Polițistii care îl urmăresc nu par să fie la curent cu faptul că el a fost cel care a comis seria de jafuri care a înspăimântat Viena în ultimele săptămâni.

Din punctul de vedere al realizării, filmul este aproape ireproșabil. Tensiunea este gradată excelent, iar spectatorul este invitat să speculeze asupra intențiilor personajelor și asupra deznodământului scenelor-cheie. Imaginea semnată de Reinhold Vorschneider este excelentă, urmărindu-l aproape în întregime pe Johann, dar fără să ne reveleze prea multe despre el (sunt deranjante, din punctul de vedere al continuității, câteva scene în care atenția se concentrează asupra Erikăi). Vorschneider și regizorului Heisenberg arată o preocupare serioasă pentru calitatea vizuală a filmului. Chiar dacă nu predomină, planurile lungi sunt folosite inteligent, pentru a capta reacțiile lui Johann în anumite secvențe. Secvențele de interior, mai ales în apartamentul pe care Johann îl împarte cu Erika folosesc inteligent lumina, spațiile strâmte, unghiurile și obiectivele aparatului de filmat pentru a sugera o dorință de intimitate imposibil de realizat. Finalul este impresionant nu doar prin drama personajului, care pornește într-o ultimă cursă pe care nu are cum să o câștige sau prin eficiența montajului, care păstrează tensiunea pe parcursul unei jumătăți de oră, dar mai ales prin senzația de timp real în care aceste evenimente se desfășoară, având o trecere subtilă de la noapte la zi. Imaginile de noapte, în special, sunt foarte reușite și par autentice - nu avem deloc impresia unei filmări de tip day for night.

În ciuda unei ușoare sărăcii narative, ”Der Räuber” este un thriller antrenant, care parcă amintește ușor de un „Pickpocket”, realizat cu talent și dexteritate. La final, rămânem cu misterul care planează asupra lui Johann Rettenberger, un personaj impenetrabil, fasinant.