Triptic Juraj Herz

Acum câteva luni, când am văzut The Cremator, nu știam nimic despre acest Juraj Herz. Am încercat să repar această greșeală, așa că în ultimele zile am văzut trei dintre filmele sale, ca să pot avea o părere mai informată despre acest regizor (ceho-)slovac. Acestea sunt cele trei filme, în ordinea în care le-am văzut:

Morgiana
(Cehoslovacia, 1972)

Cu: Iva Janzurová, Josef Abrhám, Nina Divísková

Rating: 3.5/5

După o nuvelă de Alexander Grin, este povestea a două surori (interpretate de aceeași actriță, senzaționala Iva Janzurová), care moștenesc averea tatălui lor decedat. Convinsă că sora ei stă în calea fericirii sale, Viktoria (cea brunetă) se hotărăște să o otrăvească pe Klara. Este filmat superb, în culori vii și se remarcă folosirea de efect, dar moderată, a obiectivelor cu unghi larg, în special cele care reprezintă punctul de vedere al pisicii Viktoriei, care dă și titlul filmului - Morgiana. Ca toată opera lui Herz, este un film de atmosferă mai degrabă decât o poveste filmată, dar parcă sunt folosite, până la urmă, câteva artificii stilistice mai puțin inspirate. Oricum, reușește să te țină cu sufletul la gură până la final, încât astfel de critici parcă nici nu contează.

Upír z Feratu
(Cehoslovacia, 1981)

În engleză: Ferat Vampire

Cu: Jirí Menzel, Dagmar Veskrnová, Jana Brezková

Rating: 2/5

Cel mai slab și cel mai puțin potrivit (din punct de vedere) tematic cu restul tripticului. Aici este vorba despre un medic care bănuiește că o mașină se curse funcționează cu cumbustibil biologic pe care îl preia direct de la șofer (adică sânge, deci este vorba de o mașină-vampir). Filmul are un ușor substrat anti-comercialism, care pare un pic forțat și dintre caracteristicile lui Herz păstrează parcă doar umorul negru. Totuși, este ocazia unică de a-l vedea pe marele regizor ceh Jirí Menzel într-un rol în care nu credeam că o să-l văd vreodată (deși pare o variațiune pe rolul său din ”The Cremator”). Singura secvență remarcabila a filmului este coșmarul protagonistului, în care acesta este efectiv vampirizat de automobilul în cauză. 

Panna a netvor
(Cehoslovacia, 1978)

În engleză: Beauty and the Beast / The Virgin and the Monster

Cu: Zdena Studenková, Vlastimil Harapes, Václav Voska

Rating: 4/5

Bazat pe basmul clasic ”Frumoasa și bestia”, Herz creează un film fantastic superb, din nou mai mult un film de atmosferă decât o relatare a poveștii bine-cunoscute. Bestia lui Herz este o creatură înaripată, acvilină (spre deosebire de mult mai mamifera încarnare a acesteia din filmului lui Cocteau). Această înfățișare este parcă mult mai înspăimântătoare și mult mai penetrantă în conștiința privitorului.

Este dificil să pui o etichetă pe opera lui Juraj Herz. Cu atât mai mult cu cât a lucrat sub supravegherea unui regim opresiv. Acesta reunește filmul fantastic cu filmul romantic și cel de groază, rezultatul fiind întotdeauna surprinzător, terifiant și fascinant. Prin îngemănarea basmului cu filmul horror, Herz se relevă drept un văr (nu foarte) îndepărtat al lui Terry Gilliam (dar și al lui Walt Disney, fiindcă lumea uită adesea că acele desene animate clasice nu duc lipsă de momente de teamă și teroare autentice, chiar dacă happy-end-ul nu lipsește niciodată).

Imaginile sale sunt (aproape) unice, seducătoare, aducând a picturi. Într-un interviu, Herz îl numește pe Gustav Klimt ca principală sursă de inspirație artistică. Acest lucru nu pare evident, dar coafura Viktoriei în ”Morgiana” sau modul în care două personaje (de obicei doi amanți) sunt filmați într-o îmbrățișare evocă imagini create de Klimt. Dacă nu este un maestru al povestirii, Herz știe însă să folosească cu măiestrie decorurile și muzica, iar important nu este atât de multe ce se spune, ci ce te face acest ceva să simți.

Recurent în opera lui Herz este motivul dublului, în multiple reîncarnări: surorile din ”Morgiana” interpretate de aceeași actriță, sora geamănă a unei șoferițe din ”Upír z Feratu” sau chiar copia mașinii-vampir din același film, chipul Juliei din ”Panna a netvor” reflectat în portretul mamei sale etc. Acestui motiv i se adaugă schizofrenia personajelor: Rudolf Hrusínský în ”The Cremator” poartă îndelungi conversații făcând abstracție de interlocutori, surorile din ”Morgiana” au halucinații (pe lângă că par să fie manifestări ale aceleași personalități), Bestia din ”Panna a netvor” este terorizat de o voce sâsâitoare care îl îndeamnă să o ucidă pe Julie și îl convinge că este un ticălos, iar șoferița din ”Upír z Feratu” trebuie să se dea drept sora sea geamănă, moartă în realitate la o vârstă fragedă.