Jovana Lukina (Yugoslavia, 1979)

Jovana Lukina
(Yugoslavia, 1979)

Regia: Zivko Nikolic
Cu: Merima Isakovic, Bogoljub Petrovic, Krunoslav Saric

Rating: 4.5/5

Luka și Jovana sunt soț și soție, locuind semi-izolați întrun peisaj stâncos, pe care Luka îl folosește pe post de carieră de piatră. Aparițiile succesive a mai multor personaje (un straniu cortegiu care conduce un tânăr la spânzurătoare, bătrânul cu a sa soție mult mai tânără, străinul misterios, bogătașul ținutului) vor distruge liniștea și intimitatea cuplului, trezind sentimente și dorințe puternice în sufletul amândurora.

Filmul impresionează prin tehnica narativă: puține dialoguri, se pune accentul pe aspectul vizual (mișcări ample ale aparatului de filmat, relaționarea personajelor cu decorul, lumina puternică din timpul zilei în contrast cu cea caldă, portocalie din scenele de noapte sau de interior). Surprinde mai ales modul în care ritmul filmului este deseori aceelerat pentru ca apoi să se revină brusc la tonul mai degrabă reținut, static, care domină majoritatea peliculei. Evenimentele își lasă astfel mai puternic amprenta asupra spectatorului, iar filmul provoacă și menține atenția în continuare.

Merima Isakovic, în rol titular, este o prezență uimitoare pe ecran. Cheia filmului este în privirea ei. Odată cu desfășurarea acțiunii, Jovana va fi supusă unei serii de întâmplări pe care nu le înțelege în totalitate (și nici noi, de altfel), dar care o vor schimba treptat. Isakovic întruchipează perfect acest personaj în același timp speriat, dar dornic de schimbare, conștient de iminența acțiunilor sale și a celor din jur, dar naiv în încercarea de a regăsi idilicul existenței inițiale.

Nu în ultimul rând, filmul jonglează între două (aparent) extreme: substratul religios și erotismul. Dacă în fundal există cel puțin la nivelul sugestiei conflictul între diferite etnii și credințe, în prim-plan avem cuplul care urmează să se destrame odată ce Jovana își descoperă conștiința sexuală. În final există o scenă care ar putea constitui o piatră de hotar: un dans în nud la o petrecere de țigani/păgâni prin care Jovana își eliberează întreaga energie primitivă.

„Jovana Lukina” este o descoperire care așteaptă să fie făcută. O mostră de cinema balcanic lipsită de compromisuri.

SCENA DANSULUI