Thursday, June 6, 2013

TIFF 2013 (3) - Alte patru filme din Competiție

Am trecut de jumătatea festivalului - s-au instalat un pic de oboseală, o grămadă de ploaie și au apărut muuuulte alte lucruri pe care trebuie să le fac în afara festivalului. Poate am să apuc în zilele următoare să scriu câteva cuvinte despre cine-concertul „Pământ” - DhakaBrakha sau despre primirea entuziasmantă a celui mai recent film al lui Sebastian Lelio, dar nu contați pe asta. Să vedem, în schimb, ce s-a mai întâmplat în competiția oficială. 


It Felt Like Love (r. Eliza Hittman) este un indie american care arată mult mai mult ca un film european despre adolescența timpurie și descoperirile sexuale ale unei tinere de 14 ani. Pe mine filmul nu m-a lăsat cu prea multe, dar mi-a plăcut mai mult când se apropia de final decât atunci când era la început (ceea ce este un plus). Foarte bună interpretarea unei debutante - Gina Piersanti - în rolul principal. În rest, filmul este destul de fragmentar, eliptic, un stil care parcă îndepărtează privitorul (chestie care s-a materializat în barometrul spectatorilor, unde filmul era aseară pe ultimul loc). 
Premii pe care le-ar putea câștiga: regie (cu oarecare indulgență) sau un premiu de interpretare.


Wadjda (r. Haifaa Al-Mansour) are simpatia publicului de partea lui, dar mie mi s-a părut un film valoros dincolo de agenda sa politică. Haifaa Al-Mansour contrastează viața „liberă” pe care micuța Wadjda o are în interiorul căminului său (unde poate să se joace jocuri video violente imperialiste cu voia ambilor părinți) cu opresiunea care o așteaptă la școală sau pe stradă. E surprinzător, din aceste motive, cum filmul ne arată că studiul Coranului poate să fie o modalitate prin care o mamă și o fiică cu mentalitate occidentală să se apropie într-o țară cu obiceiuri sever înapoiate. Cât despre bicicleta mult-dorită, sunt din ce în ce mai convins că aceasta este simbolul cinematografic universal al libertății și copilăriei (vezi „Hoți de biciclete”, „Le gamin au velo” etc.)
Premii pe care le-ar putea câștiga: unul pentru tânăra Waad Mohammed ar fi minunat. 


The Deflowering of Eva van End (r. Michiel ten Horn) - am auzit mai multe comentarii negative la adresa acestui film, dar eu trebuie să recunosc că am râs de câteva ori și, în general, m-am simțit destul de bine la acest film. E drept, este ciudat să pui într-o competiție destul de arthouse un film care pare gândit pentru un public larg ca o comedie nu fără câteva gag-uri deocheate. Așa că nu știu dacă am dreptate în privința lui, însă dacă spun că mi s-a părut un fel de „Teorema” lui Pasolini filmată à la Wes Anderson voi părea ceva mai erudit decât sunt și mi se va ierta când nu voi pune filmul pe ultima poziție în topul de final.
Premii pe care le-ar putea câștiga: sunt convins că niciunul...

Made in Ash (r. Iveta Grofova) - ora era târzie, dispoziția mea nu era tocmai potrivită, iar filmul ăsta nu mi-a spus absolut nimic. Deși nu a trecut o zi de la proiecție, deja nu îmi mai amintesc ce s-a întâmplat în el. Și asta pentru că nu s-a întâmplat nimic ce să nu fi văzut deja în câte și mai câte filme (est-)europene despre traficul de carne vie și condiția mizeră a imigranților în țările Uniunii Europene. Este un film de amator, cu excepția a câtorva interludii animate, care sunt frumoase și simbolice and all, dar nu înțelegem de ce se recurge la ele.
Premii pe care le-ar putea câștiga: am impresia să o să primească o mențiune of some kind, chiar dacă sper ca acest lucru să nu se întâmple.

No comments: