Meanwhile (SUA, 2011)

Meanwhile

(SUA, 2011)

Regia: Hal Hartley

Cu: D.J. Mendel, Danielle Meyer, Penelope Lagos, Kanstance Frakes

Rating: 3.5/5

Hal Hartley era unul dintre cei mai originali realizatori din sfera cinematografului american independent în anii '80 și '90, semnând filme unice precum The Unbelievable Truth, Trust sau Henry Fool și inspirând, probabil, următoarea generație de cineaști new-york-ezi. Din păcate, Hartley s-a concentrat pe scurt-metraje după 2006, anul în care a apărut continuarea lui Henry Fool, Fay Grim, un film neinspirat (din punctul meu de vedere), care nu se remarcă decât prin folosirea exclusivă a așa-numitelor dutch-angles. ”Meanwhile” reprezintă o parțială revenire în formă pentru Hartley, chiar dacă filmul este mai degrabă un mediu-metraj (durata este de sub 1 oră). 

În prim-plan avem un personaj tipic Harley-an, chiar dacă decorul prin care acesta se plimbă este mai degrabă atipic („jungla” Manhattan-ului). Joe Fulton este un toboșar jazz, scriitor și filmmaker amator, cu ambiții de antreprenor, dar și un fel de bun-la-toate (ni se spune că poate repara orice și chiar ne convingem de acest lucru). Din păcate, succesul - singurul lucru pe care și-l dorește - îl eludează. Cele 24 de ore din viața sa pe care le vedem par să fie tipice pentru Joe, încercările sale de a-și îndeplini scopul fiind „sabotate” de hazard, dar el nu își pierde optimismul și nu rezistă ocaziei de a ajuta pe cineva.

”Meanwhile” este un film minor în opera lui Harley și probabil trădează problemele de finanțare pe care acesta le are. De asemenea, filmul este plin de in-jokes și referințe încrucișate pe care cei nefamiliarizați nu opera și viața lui Hartley nu l-ar înțelege (chiar dacă acestea nu ne împiedică să urmărim acțiunea). Dar ”Meanwhile” ne arată de ce este în stare acest realizator american care a refuzat convențiile Hollywood-ului, precum și clișeele cinematografului independent. Filmele sale sunt quirky, minimaliste, populate de inadaptați sociali care vorbesc în lungi tirade fără să ascundă nimic despre ei înșiși și au un ton de optimism reținut, dulce-amărui. Toate acestea le regăsim în ”Meanwhile” și sperăm să avem ocazia să vedem în curând un film care să-l reconfirme cu adevărat pe Hal Hartley.

Trust (UK/SUA, 1990)

Trust

(UK/SUA, 1990)

Regia: Hal Hartley

Cu: Adrienne Shelly, Martin Donovan, Merritt Nelson, Edie Falco

Rating: 4/5

Maria este o adolescentă de 17 ani, care rămâne însărcinată și abandonează liceul. După ce prietenul ei o părăsește, iar tatăl ei moare în urma unei palme pe care chiar ea i-a aplicat-o, Maria este alungată din casă și nu își poate permite nici măcar să facă un avort. Șansa ei este să îl întâlnească pe Matthew, un reparator de aparate electrice foarte inteligent, dar afectat de o relație proastă cu tatăl său. Cei doi formează un cuplu offbeat, iar - așa cum sugerează și titlul - încrederea reciprocă este singura lor șansă de a-și depăși condiția, împreună.

”Trust” este al doilea film al lui Hal Hartley și, în același timp, a doua sa colaborare cu Adrienne Shelly. Este cu atât mai impresionant faptul că a fost filmat în doar 11 zile. Filmul este o comedie, dar abordează subiecte serioase și nu se transformă niciodată în parodie sau bătaie de joc. Personajele sunt interpretate cu naturalețe și afecțiune de un ansamblu de actori foarte talentați. Shelly, cu vocea pițigăiată, este perfectă în rolul Mariei, nepăsătoare la început, apoi din ce în ce mai în control asupra vieții sale pe măsură ce relația cu Matthew o transformă. Acesta din urmă este interpretat cu adevărat magistral de Martin Donovan (a cărui mers este copiat de Thomas Jay Ryan într-un alt film al lui Hartley, ”Henry Fool”). Edie Falco este Peg, sora Mariei cu mai multă experiență într-ale vieții. Iar Merritt Nelson și John MacKay sunt părinții, mama Mariei și, respectiv, tatăl lui Matthew, cei care sunt, într-o mai mică mai mare măsură responsabili de probleme copiilor lor, dar și cei care încearcă, fără succes, să îi ajute să le depășească.

Filmul prezintă o felie de viață din micile orașe americane la sfârșitul deceniului 9 al secolului trecut. Fără pretenții, ciudățel și amuzant, ”Trust” este unul dintre cele mai bune filme independente americane din anii '80-'90.