Rise of the Planet of the Apes (SUA, 2011)

Rise of the Planet of the Apes

(SUA, 2011)

Regia: Rupert Wyatt

Cu: Andy Serkis, James Franco, John Lithgow

Rating: 3.5/5

Nu sunt un foarte bun cunoscător al seriei de filme ”Planet of the Apes”. Nu am văzut decât primul film, cel cu Charlton Heston (care e bun) și remake-ul lui Tim Burton. Înainte să le văd, însă, am citit romanul lui Pierre Boulle, care este foarte bine scris și s-a născut din propriile experiențe ale autorului în cel de-al doilea război mondial. Primul film a schimbat mesajul (și finalul, care a devenit iconic), referindu-se mai mult la dezbaterea și lupta pentru drepturi civile în America anilor '60. Iar ”Rise of the Planet of the Apes” pare să aibă noroc în ceea ce privește ieșirea sa pe ecrane, la scurt timp după „primăvara arabă” și în același timp cu revoltele din Anglia. 

Personajul principal al filmului este Caesar, o maimuță care a devenit inteligentă în urma experimentele tânărului cercetător Will Rodman (James Franco), care încearcă să găsească un leac pentru Alzheimer. Caesar este „adoptat” și crescut de mic de Will, însă, odată ce devine conștient de condiția sa (grație unor întâmplări nefericite), Caesar își va dori liberatea și va conduce o mică armată de primate intelengizate înspre aceasta. În paralel cu aceste evenimente, leacul pentru Alzheimer (de fapt, un virus manipulat genetic) se dovedește a fi periculos pentru omenire, pregătind scena pentru ca maimuțele să cucerească globul. Deznodământul acestui subplot pare furat cu nerușinare de ”Twelve Monkeys”, dar coincidențele între cele două filme nu se opresc aici (arborii de sequoia sau  oamenii care locuiesc în subteran în al doilea film din seria originală - ”Return to the Planet of the Apes” - ar fi alte exemple).

M-a surprins să văd cât de bine surprinde filmul schimbarea lui Caesar, modul în care o „revoluție” se naște și consecințele (fericite și nefericite) ale acesteia. Dacă personajele jucate de Franco, John Lithgow sau Frieda Pinto sunt destul de convenționale, Caesar este un personaj cu adevărat tridimensional. Interpretat de Andy Serkis (previousely Gollum și King Kong) alături de efectele speciale din ce în ce mai reușite ale celor de la WETA, personajul este focus-ul întregilor evenimente, un lider revoluționar care își ridică poporul de la stadiul de materiale pentru experimente științifice. Dacă inițial este pacifist, la final va aproba tacit acțiunile mai extreme ale confraților (tovarășilor săi) împotriva oamenilor, care sunt prea speriați să își dea seama ce se întâmplă cu adevărat și reacționează, evident, prin forțele armate. Cunoscând evenimentele din filmul original, probabil nu va dura mult ca Caesar să piardă frâiele revoluției (sau să își schimbe atitudinile), la fel ce atâția predecesori umani de-ai săi. 

”Rise of the Planet of the Apes” a fost o surpriză plăcută. Un blockbuster inteligent, bine scris (cu excepția părților care trebuie vorbite de oameni), cu efecte speciale într-adevăr de calitate, ai cărui producători nu au simțit nevoia că ar trebui să fie în 3D. După ”Super 8” și ”Source Code” și înainte de ”Harry Potter” și ”Thor”, ”Rise of the Planet of the Apes” este unul dintre cele mai bune filme pentru publicul larg care au ieșit pe ecrane în 2011, un an care s-a dovedit a nu fi chiar așa de rău pentru cinematografia mainstream, în ciuda avalanșei de transformatori, pirați și super-eroi de mâna a doua.