Abraham Lincoln: Vampire Hunter (SUA, 2012)

Abraham Lincoln: Vampire Hunter

(SUA, 2012)

Regia: Timur Bekmambetov

Cu: Benjamin Walker, Rufus Sewell, Dominic Cooper, Anthony Mackie

Rating: 2/5

Probabil ca reacție la vampirii cosmetizați din seria ”Twilight”, au înflorit în ultima vreme filmele de serie B care vor să le redea acestora statutul de monștri fioroși fără milă, încercând fiecare să vină cu o premisă sau o idee aparte. ”Daybreakers” își imagina o lume condusă de vampiri, remake-ul la ”Fright Night” miza pe cartea comediei horror, iar ”Abraham Lincoln: Vampire Hunter” propune acum reimaginarea unui personaj istoric ca substitut de Van Helsing. Nu că ar fi o idee nouă și nici măcar cea mai „blasfematoare” - am vorbit deja despre ”Jesus Christ Vampire Hunter”.

Punctele forte ale filmului lui Timur Bekmambetov sunt, în mod straniu pentru un film camp care nu este foarte bun, scenariul și prestația actorului din rolul principal. Adaptându-și propriul roman, Seth Grahame-Smith (colaborator în ultima vreme foarte frecvent al lui Tim Burton) înglobează într-un fir narativ destul de clar elemente de biografie reală ale personajului, mici detalii poate savuroase pentru amatorii de istorie (precum referirea la Harriet Tubman), fără să uite de bruma de umor necesară pentru a o astfel de fantezie să fie suportabilă. Cât despre Benjamin Walker, interpretul rolului titular, acesta este surprinzător de convingător, atât ca un Lincoln bâlbâit care încearcă să o cucerească pe Mary Todd, cât și ca președintele în funcție dând glas Proclamației de Emancipare. În rest, filmul mai primește puncte pentru readucerea pe marele ecran al lui Rufus Sewell (pe care eu, cel puțin, l-am văzut ultima oară în ”Vinyan”, un horror aparte semnat de belgianul Fabrice Du Welz).

Din păcate, până la urmă filmul nu reușește să se ridice la înălțimea premisei. Este scufundat de banalitatea regiei (care pare să folosească drept principal mijloc artistic trecerile bruște de la slow-motion la accelerarea acțiunii), de efectele speciale de mâna a treia și de 3D-ul care face filmul aproape ininteligibil în secvențele care ar trebui să fie cele mai palpitante. Nimeni nu merge să vadă ”Abraham Lincoln: Vampire Hunter” pentru subtilitate, tact sau insight socio-politic, dar toată lumea așteaptă un film la care se poate efectiv uita cu proprii ochi. Cum altfel să poți savura un astfel de brainwashing fără pretenții?