Între 27 și 30 mai are loc la Cinema Florin Piersic din Cluj micro-festivalul BRITISH DOCUMENTARY, a cărui titlu spune cam despre ce este vorba. Filmele de azi au fost:
The Age of Stupid (r. Franny Armstrong, 2009), primul film din festival, este un documentar alarmist despre schimbările climatice, spus din perspectiva unui supraviețuitor al acestora din anul 2055. Regretatul Pete Postlethwaite îl interpretează pe acesta și narează o bună bucată din film. În afară de acest artificiu, ”The Age of Stupid” urmează un șablon destul de familiar: în total, vreo 6-7 povești, reunite prin interludii animate care oferă cele câteva fapte științifice necesare pentru a sensibiliza/speria publicul. Într-un fel, filmul fuge cam după mulți iepuri deodată… Petrolul, Iraq-ul, Katrina, morile de vânt din Anglia, Mont Blanc, o nouă companie aeriană indiană, sărăcia din Nigeria și altele sunt toate subiecte ale acestui film. Nici nu prea există o a doua opinie în niciunul dintre aceste cazuri. Dar, pe de altă parte, există câteva momente foarte reușite, grație celor câteva personaje care sunt foarte bine alese și interesante din punct de vedere dramatic: supraviețuitorul uraganului care lucrează pentru Shell (care dă și titlul filmului), tânăra africană care vrea să fie medic, bătrânul ghid montan din Alpii francezi sau afaceristul indian, care este ridicol de clueless. 2.5/5
Here’s Johnny (r. Kat Mansoor, 2008) este un scurt documentar (ceva mai puțin de o oră) despre desenatorul britanic Johnny Hicklenton, artist de benzi desenate „horror”, care suferă de scleroză multiplă. Filmul prezintă corect și în detaliu manifestările bolii și aceasta este marea reușită a filmului (chiar dacă lasă un pic de loc pentru tratamentele alternative, cu eficacitate nedovedită). Din păcate, filmul nu este foarte antrenant din punct de vedere narativ. La început, povestea este spusă prin desene și animații narate de Hicklenton, procedeu care este apoi abandonat (aș fi preferat să fie continuat, fiindcă oferă o expresie artistică suferinței personajului). În rest, filmul constă în mare parte din înregistrări cu Hicklenton și nu își găsește un ritm, pentru că montajul nu urmărește un fir narativ, fiind mai degrabă o colecție de „mărturii”. 2/5
No comments:
Post a Comment